Scrieri din sanatoriu

Peretii albi, murdari de urmele vreunui tantar zdrobit cu palma, ma tin captiv si ii simt cum pe zi ce trece, parca se strang mai mult in jurul meu. Cerul plin de nori de afara, nu il mai vad de mult. In locul sau, desenele tavanului ma privesc de sus.
Si eu zac, intins pe podea, urlu , ma zbat in agonie. Medicamentatia nu isi face efectul, doar imi prelungeste starea de delir.
Ma vad intrun oras cu pavaj de piatra, cladiri vechi cu ochi in acoperis si muzica de pian ce se aude de peste tot. Nu sunt singur, dar nu vad cine e cu mine. Si ma plimb pe strazi inguste si ploua, dar parca aici cand ploua e si mai frumos. Si merg prin ploaie..din ce in ce mai rece....pianul dispare in urletele cuiva...si ma trezesc din nou pe podeaua camerei, cu apa aruncata dintro galeata direct pe mine. E vizita medicului...
Liniste in camera, medicii pleaca, eu raman nemiscat...nu pot nici sa mai tip.
Rasarit de soare, pe varf de munte. La picioarele mele...o mare de nori, ma indeamna sa sar, sa fac o baie in ei. Liniste...atat de liniste incat ma dor urechile de zgomotul facut de bataiile inimii mele. Soarele urca incet incet....cu el odata si marea de nori creste , ca intr-un reflux urias. Si soarele devine din ce in ce mai mic, norii din alb curat devin din ce in ce mai negrii pana cand imi acopera cerul, pamantul, aerul...
Tuna...a 2a vizita a medicului...imi injecteaza otrava zilnica, pe care ei o numesc leac si pleaca.
Ma tarasc langa un perete si imi zgarii povestea cu unghiile, pana cand reusesc sa sparg zidul, sa vad lumina.
Si brusc...sunt in aer, plutesc. Privesc deasupra mea, o aripa protectoare ma tine sa nu cad cu viteza spre pamant. Zbor...Vad lumea de sus acum si sunt in siguranta, aici nu au cum sa ajunga la mine. Rad de fericire in timp ce mai fac un viraj.
Dar ceva nu e bine...prin viteza, pamantul creste sau eu ma apropii de el rapid. Ceva sau cineva mi-a rupt aripa si in cateva secunde o sa-mi zdrobesc corpul de sol.Tip, ma agit in aer dar...caderea e inevitabila.
Ma tresezc transpirat...sunt pe podeaua camerei albe, peretii s-au apropiat si azi mai mult. De pe coridor se aud pasii medicului...Ma duc in coltul camerei si scrijelesc pe perete cu unghiile pline de sange un singur cuvant:


SFARSIT...