luni, 14 aprilie 2014

Wherever i may roam



Ar fi ca intro piesa rock, drum, motor, soare în apus. Ar fi ca întrun film în care eroii se intorc acasă, asfalt,  mașini gonind cu viteză. Ar putea fi scena finala înainte sa cadă cortina, cu imaginea drumului in amurg. Ar putea fi orice scenariu,dacă viața mea ar fi un film.
Dar nu e nimic din ce scrie mai sus. E scenariul meu nepublicat, e filmul regizat de mine,  cu singurul meu rol: rolul principal in filmul vieți mele. Acum e scena mea, cu decor cucunoscut de mult. E scena din ffilmele de mai sus, doar ca drumurile de acolo sunt înlocuite de calea ferată, motorul sau mașinile, sunt schimbate cu trenul asta plin de oameni , care merg oriunde. Și unul din ei citește, altul privește un film. Sa le treacă timpul mai repede până la destinatie.
Mie, in schimb....imi place să lungesc durata călătoriei. Asta poate pentru ca nu am o destinație si nici un termen când sa ajung. Deci...mai e mult pana departe?