marți, 18 iunie 2013

Mare Neagra de n-aveam...

...Jiul mare il faceam!
Prima seara pe Jiu, ca deobicei cu bere, foc si voie buna (asa traditional ca tezaurul folcloric). Prima seara din anul asta pe mal de Jiu si parca si malurile s-au schimbat.
Parca au privatizat cumva Jiul la fel cum au facut cu Vama. Pai de la plaja plina de gunoaie sau lipsita de orice urma de oameni, de la plaja salbatica, la plaja plina de terase si umbrelute...e un pas mare. Dar ce zic eu mare....IMENS!!

De la plaja goala noaptea si linistita, acum iti cauti loc de foc printre sezlonguri si te gandesti daca nu deranjezi pe cineva ca faci acolo un foc din 3 lemne aduse de apa.
Ca sa stai linistit, trebuie sa te indrepti spre marginea insulei (plaja acum e pe o insula; se pare ca si natura tine cu privatizarea), un fel de mahala a plajei, unde dai de gunoaie si mai gasesti din cand in cand un lemn de foc.
In rest, plaja cu nisip fin, luna in ultimul patrar, bere rece, tigara aprinsa si ....stele....mii de stele...
Bine te-am regasit, dragul meu Jiu!


sâmbătă, 15 iunie 2013

Nunta baaaaaa!!!

Doar ca nu e nunta muta! Si nu e nici ditraia prea zgomotoasa sau plina de "traditii".
Iti ia 3 minute pana semnezi o hartie prin care fie distrugi doua vieti, fie partea a II a si ce-a mai frumoasa parte: unesti doua vieti intruna singura! (Ce text am dat, as putea sa ma apuc de scris invitatii pentru evenimente).

Dupa ce s-au semnat actele, fiecare la casa lui sa se pregateasca, pentru ca in mai putin de o ora (de cand scriu asta) incepe petrecerea. Copii, va anunt ca n-am mancat si n-am baut nimic azi :>, asa ca pregatiti platourile! Pana una alta:

Casa de piatra copii! 

joi, 13 iunie 2013

Puzzle corporatist

...sau despre forma de sclavie moderna....


        Se ia un produs, se lanseaza pe piata, se face mega publicitate la el si este ultra mediatizat, pana cand incepe sa prinda radacini. Se creeaza spoturi tv, radio, net, presa scrisa, spoturi facute in asa fel incat sa-ti spele mintea, pana cand incep sa apara primii cumparatori. Si de aici, e can can, cum se zice.
Odata ce produsul are din ce in ce mai mult succes, compania se transforma de la mica afacere la o mega industrie, or sa apara si mici catei ce vor parte din osul cel mare. Firma mare, nava mama, abia asteapta micii paraziti care vor sa traiasca dupa ea, pentru ca de la micii paraziti poate sa primeasca bani, pentru ca micii paraziti, produc pentru ea.
Dar ce te faci cand esti un patron de mic parazit si o arzi in figuri de mare boss? Nimic mai simplu: angajezi oameni la mizeria ta de firma, care sa produca bani pentru tine, ca tu sa-ti poti lua banii de la nava mama. De preferat, aia pe care ii angajezi nu trebuie sa aibe o replica la ce zici tu, ca doar tu esti patron, nu trebuie sa stie mai mult decat ce stii tu si in niciun caz sa nu iti comenteze deciziile. De preferat sa lucreze pentru tine cat se poate de mult fara pauze si pe un salariu mic sau cel putin pe promisiuni de salariu mare. 
Si puzzel-ul e asa: fraier care munceste 12 ore zilnic pe un salariu de mizerie condus de un sef cu 4 clase, care se inchina unui patron cu liceul terminatm, ce detine firma asta parazit, care se hraneste din resturile firmei mama, firma conduse de cele mai multe ori de straini. 
Partea proasta la puzzle-ul asta e ca...e un mic lant sau o scara si daca prima treapta cedeaza...pai nu te mai poti catara sau daca o zala cedeaza...adio lant!
Seful mic o sa-si trimita sclavii la cursuri platite de firma cea mare, ca mai tarziu sa le poata reprosa ca deja se baga bani grei in curul tau. Seful mic, o sa iti spuna cand te angajezi ca iei salariu x, ca ai program de la a la b (labe decat in timpul liber, nu la serviciu) si ca mai primesti bonus cate o felatie la sfarsit de luna. Din ce spune el, doar partea cu felatia e 50 % adevarata, pentru ca la sfarsit de luna se dovedeste ca tu lucrezi de dimineata pana a 5 a zi noaptea, iei un cacat de bani si intradevar te alegi cu o felatie. Doar ca tot el e ara care se bucura de ea, ca iar ti-a dat prin gura si luna asta. 
Condusi de oameni cu clase mai putine decat trenurile, ne lasam sclaviti de orice parvenit, cu alt vocabular si alte cunostinte de matematica (ca de, in vestul tarii altfel se invata la scoala). 
Pacat ca inca nu isi da nimeni seama ce importanta are o mica piessa intr-un mare puzzle! Dar e timp si sper ca lumea sa afle...

luni, 10 iunie 2013

Timp pentru mine

...sa imi beau cafeaua dimineata acasa, pe balcon la soare sau citind noutatile la calculator. Timp pentru mine sa citesc o carte buna, ascultand muzica buna. Timp pentru mine sa vad un film bun, bere rece, floricele. Timp sa ma plimb pe strazile din oras, sa alerg pe alei in parc.
Sa mananc seara undeva intr-un oras sau pe drum si sa ma prinda dimineata in alte orase. Timp pentru mine sa beau o vodka din cana de metal, pe varf de munte la un foc de tabara, dupa ce am urcat toata ziua cu rucsacul in spate.
 Vreau timp de calitate pentru lucruri de calitate si vreau sa-l impart cu oameni cu standarde ISO mari.
O tura cu bicicleta, un tenis de camp, de picior (nu conteaza forma lui), un fotbal si dupa toate activitatile spalate cu o bere rece cumparata la cheta, impreuna cu oamenii pe care ii stiu de o viata, conteaza pentru mine mai mult decat o intalnire cu nu stiu ce oameni de afaceri corporatisti, imbracati la costum si care imi vorbesc doar de afaceri, vanzari si cifre.
Timpul de calitate e dat de oamenii alaturi de care il petreci.
Timpul de calitate nu se pierde...se petrece!