Privesc soarele de dupa perdea si pare atat de cald, ca asta vara, dar ies afara si e o pacaleala. E rece, vant si toamna. Vad oameni care imi zambesc frumos, dar totu-i pe dos, inca n-au dat masca jos. Si cand trec de ei, ii aud ranjind, demoni in haine de ingeri, ce-mi vor sufletul cu jind. Dar e totul frumos si soarele e sus, eu sunt aici jos, unde totu-i pe dos. Ca intr-un teatru prost cu un public anost, ce aplauda in gol, bat palme fara rost.
Dar merg inainte, vreau sa-mi urmez calea, sa trec prin valea umbrelor, dar 3 pisici negre imi taie drumul, care ma duce acum pe sub 13 scari si printre oglinzi sparte in mii de cioburi. Intr-un univers paralel, sub un alt cer, ar fi o zi norocoasa, insa nu aici si nu azi sub fereastra asta albastra.
Azi,3 pisici negre, trec pe sub 13 scari si sparg 7 oglinzi. Azi oamenii sunt baze la suprafata si in suflet acizi. Azi omul minte si se crede norocos, dar azi e marti 13 si e totul pe dos.
marți, 13 noiembrie 2012
Marti, 13
Published with Blogger-droid v2.0.9
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
sunt si oameni care iti zambesc sincer, fara intentii ascunse, din suflet! :)
RăspundețiȘtergere