Pofta de rosu de vin, plimbare prin parc, prin galben de frunze. Portocaliu de apus de toamna cand soarele atinge pamantul in fiecare seara. Sticla de vin, o plaja pustie si un Jiu parca in flacari ce izvoraste direct din soarele in apus. Liniste.Atat de liniste incat imi aud ochiul cum striga dupa lumina soarelui din vara. Atat de liniste incat aud apa cum se combina cu focul, aud moleculele cum se descompun si apoi cum se aduna din nou formand un nou intreg. Pasari trec in zbor, fug de intuneric, de frig, de amorteala toamnei ce se apropie. Vant rece, taios, singuratic.
Mai sorb din sticla jumate goala, colorandu-mi gatul din nou cu rosul de vin si privesc spectacolul tomnatic. Aroma de struguri copti, uitati prin vii, de frunze uscate, de ...toamna....
ASTENIE....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu