Soarele isi face drum printre jaluzele si il loveste in fata. Cu ochii inchisi inca, adulmeca aerul, cautanud-i parfumul. Ii simte aroma de vanilie si se linisteste. Stie ca e langa el.
Deschide ochii si o priveste. Acolo, intre pernele moi, ghemuita, ea inca doarme. E asa de linistita! Ii mangaie parul si o saruta pe frunte. Ea ii zambeste, dar nu deschide ochii. Il cauta cu bratele si se linisteste doar cand il simte aproape. Inca mai vede in vis aleile parcului pe care au hoinarit aseara.
Doar ea, el si parcul gol...
Ai crezut vreodat’ că vălul des de neîncrdere ti se va ridica de pe chipul care tânjeşte după căldura soarelui? Astrul ceresc te-ar cuprinde, te-ar devora, dar nu ţi-ar păsa. Uite că printre razele negre de ură trimise din subteranul fierbinte se mai strecoară şi o palidă, caldă adiere de mângaiere care-ţi dă putere de zbor. şi aşa te trezesti printre nori, acoperit cu luna, cu stele in par si galaxii de vise noi. Intuneric, frig, ceaţă… esti prea sus.. nu te pot atinge, nici nu au curaj sa se apropie.De obicei te trezeşti din vise?
RăspundețiȘtergere(Iţi mulţumesc e prea puţin!)