Te-am vazut...

Nu pe strada mea, ca CIA. Te-am vazut in mijlocul multimii, mi-ai atras atentia  pentru ca se vedea de departe divinitatea din tine. Radiai, zambeai, centrul universului se regasea in tine.
Si stiu ca si  tu m-ai vazut, ne-am intersectat privirile si ai zambit, apoi ti-ai reluat activitatea ca si cum nu as fi fost acolo. Te-am ascultat de departe la fel de uimit ca marinarii de cantecul sirenelor. Ti-am urmarit fiecare miscare a buzelor...buzele alea care m-au imbatat candva cu ambrosie..Din toata lumea existenta in oras, te-am vazut asta seara. Am trecut unul pe langa celalat dar te-am simtit ca si cum am fi mers impreuna pe aceiasi strada , tinuti de mana.
Si am plecat apoi, imbatat de mirosul de tei de pe strazi, amestecat cu parfumul tau pe care il simt la fiecare adiere de vant.
Am fost cu tine , chiar daca doar in gand si apoi am ramas din nou singur...
G-Eazy in casti, dar nu e "easy",  cu tine in mintea mea, strazi goale, inima un pic mai plina pentru ca te-am vazut. Sper ca o sa pot sa dorm acum; n-am mai avut un somn linistit de cand dormeam cu tine in brate. Si atunci te vegheam si imi placea sa vad cum te linistesti dupa o zi lunga, protejata de bratele mele.
Te-am vazut asta seara...nu am putut sa nu te observ. Chiar daca ochii nu te vad, stii ca inima o sa te vada tot timpul. Urechea mea o sa-ti auda tot timpul vocea, indiferent de distanta si o sa-ti simt parfumul in fiecare adiere.
Te-am vazut, tu m-ai vazut....lumea din jur ne-a ignorat prezenta....am fost unul langa celalalt dar totusi, am fost departe...

Noapte buna , ingerul din iadul meu!

Noapte alba

Am baut mult aseara. Am baut din acelasi motiv din care o fac de ceva timp. Am baut sa uit, dar parca niciodata alcoolul nu sterge amintiri. Si cand ai mintea varza si inima praf, parca si ficatul vrea sa-si faca rau, asa ca am baut. Nu ti-am dat mesaje, nu te-am sunat beat, cum ai crezut ca o sa fac. Nu ti-am dat niciun semn ca m-as fi gandit la tine. Dar sa stii ca daca nu vorbesc despre tine, nu inseamna ca nu ma gandesc la tine. Te am in cap in fiecare clipa si de asta beau ca sa-ti innec imaginea. Am incercat sa-ti inlocuiesc imaginea cu alte fete, prin cluburi, baruri. Am incercat sa te sterg din cap cu distractii false in fiecare seara.
Dar n-am reusit si te-am visat iar (te visez cam in fiecare noapte). In vis, calatoream impreuna. Mai stii? Asta era unul dintre planurile noastre, sa vizitam lumea tinuti de mana. Te-am visat in patul tau cum ne trezeam impreuna dimineata. Ne placea sa lenevim amandoi in pat fara sa facem nimic toata ziua. Mai stii asta? Am visat toate momentele frumoase si oarecum ma bulverseaza pentru ca nu stiu nimic de ziua in care ai plecat. Nu imi amintesc cu ne-am certat, daca ne-am certat.
 Stiu doar ca intr-o dimineata nu am mai primit mesajul de "buna dimineata" si apoi seara nu am mai spus nimanui "noapte buna". Stiu doar ca dupa asta nicio noapte nu a mai fost buna. Somnul de 2-3 ore pe noapte, nu se poate numi somn. Si in alea 2-3 ore sa te am tot timpul in cap...chiar nu am dormit. Mai mult o stare de veghe in care eram tot timpul in caz ca te intorci , sa nu iti pierd venirea.

Adorm cu tine in gand si ma trezesc tot cu tine acolo. Si repet, chiar daca nu vorbesc despre tine si foarte rar vorbesc cu tine sa nu crezi ca nu ma gandesc la tine.

Freestyle ( Midas)

Nu te-apropia de mine, o sa ma ranesti

La fel cum au facut probabil toti ce-ii iubesc.

Sunt un fel de Midas, doar ca nu schimb in aur ,

Tot ce ating  dispare, in labirint de minotaur

Iubita, a plecat fara vreo explicatie,

Familia, m-a lasat cand aveam poate ce-a mai prosta situatie.

Prietenii, au ras cand le-am zis de depresie

Cu noptile fara somn aproape-am ajuns pe sectie

Spitalul 9, din a 9 a poarta a iadului direct la interventie

Am refuzat terapia, nu-mi intra nimeni in cap

E locul unde zilnic demonii mei se bat.

Si tot ce-mi place dispare, se pierde in abis

Si de-aia am cosmaruri , nu pot traii in vis

Imi vad fosta iubita, fata ei zambitoare

Se apropie de mine si cand-o ating, dispare.

Citesc pe buze "te iubesc"si tensiunea imi creste

Aud insa "sa nu ma mai cauti" si visul se opreste

Lumina, dimineata, pasari la fereastra

Camasa strans legata, pereti capitonati

A fost o noapte alba sau poate-a fost albastra

Scrieri de nebun, tot ce-ati citit uitati.

Inger si demon

          Am cunoscut divinitatea. Am intalnit-O intr-o seara rece de iarna, mi-a zambit frumos.
    Si nu era ca un inger obisnuit, nu i-am vazut aripile. Doar am simtit caldura Ei si m-am bucurat de lumina aurei Ei. M-a luat de pe pamant si timp de cateva momente lungi cat zilele creatiei, m-a dus in raiul Ei. Simpla, minunata, tot timpul zambitoare, imi schimba starea instant cand O vedeam. Uitam de viata pamanteana si ma scaldam in lumina raiului Ei. Si cele mai negre ganduri mi le stergea doar cu o atingere. Imi trimitea motivatia de a fi, gaseam in Ea inspiratia atunci cand nu stiam ce sa fac.Zile minunate, ore , minute, savuram fiecare secunda petrecuta langa Ea. Imi placea sa O privesc, sa ii analizez toate trasaturile, sa ii simt parfumul. Imi placea sa O aud vorbind, sa O vad zambind. Imi placea sa ii simt atingerea...
    A urmat apoi izgonirea din gradina Edenului. Mi-a zmuls aripile, care imi crescusera in raiul ei si m-a aruncat in abis.
Plin de rani de la cadere, m-am ascuns din nou in intunericul in care m-a gasit si am lasat demonii sa se stranga in jurul meu. Unul cate unul, pana cand s-au format legiuni. In frig, in intuneric, fara compasiune pentru nimic din jur, m-am inchis in camera cea mai indepartata a iadului si am ramas mut, orb, aproape mort.
    Mi-au tinut companie doar cei 7 generali ai legiunilor de demoni. Am fost mandru ca ajunsesem in rai , apoi invidios ca raiul era acolo sus. Am inceput sa iubesc argintii, cu ei mergeam la desfrau, am devenit lacom dupa orice. Am trandavit apoi cand am vazut ca nimic nu ma multumea, ca mai tarziu sa devin manios pe tot, pe mine, pe lume, pe rai, chiar si pe iad.
    Si ca din senin, am auzit iar vocea divina. Din lumina mi-a intins mana, si m-a scos din intunericul meu, din nou. Legiunile mele de demoni nu imi mai ascultau brusc vocea, atunci cand vorbea Ea. Toti taceau si O ascultau, lasandu-se ghidati de lumina Ei.
As fi adus Iadul pe pamant, daca cineva sau ceva i-ar fi facut rau sau daca mi-ar fi facut un singur semn ca vrea sa fac asta.
    Am vazut in Ea din nou ceea ce am pierdut cand am fost izgonit. Aceiasi vibratie divina, aceiasi caldura in glas. I-am primit binecuvantarea si acum o urmez in lumina.
Insa demonii mei sunt dupa mine. Nu-mi sunt dusmani, nu mi-au fost niciodata. Mi-au tinut de urat in momentele grele si ii controlez.
Ii pot dezlantuii oricand asupra oricui indrazneste sa-mi pateze ingerul in vreun fel.
Partea frumoasa e ca doar eu pot sa O vad. Nu poti sa vezi divinitatea daca nu crezi in ea si mai ales daca ea nu crede in tine.
Stiu doar ca Ea e un inger ce cauta haosul si eu un demon ce cauta linistea. Ingerii sunt printre noi tot timpul, demonii la fel. Doar ca poarta masti de oameni si se pierd in multime.

Unde era Ea, acolo era Raiul. (Jurnalul lui Adam si al Evei, M. Twain)