Era galbena, cu modele de var desenate cu rola, pe peretii de caramida veche. Avea ferestre pe toti cei 4 pereti, dar cel mai mult imi placea fereastra de la care vedeam gradina si restul satului.
Avea mirosul ei de vechi camera aia, indiferent cat de bine o aeriseam, indiferent cat de des faceam curatenie in ea, ea tot mirosea a apa de colonie veche, din sticlutele vechi uitate in dulap; mirosea a dusumea de lemn mancat de carii; mirosea a lemn ars in soba de teracota verde, de pe care o pasare gravata pe teracota de deasupra usii ne privea in fiecare zi.
Nu era mare, nu avea spoturi, termopane sau alte "minunatii" care definesc azi confortul. Nici macar un televizor nu era in ea si nici ca ne pasa atunci. Becul cu lumina galbena ne lumina atat doar cat sa ne aranjam aparatul cu diafilme si astea erau filmele noastre de seara.
Apoi am crescut si camera a inceput sa devina un mic club. Ne strangeam acolo la jocuri de carti, gratare facute in jarul din soba sau sa impartim banii dupa o noapte de colindat. Am ciocnit oua de paste acolo, am mancat porcul de craciun, am facut chefuri la un casetofon walkman in camera aia si ne-am distrat mai bine decat in orice club de fite de acum.
Ne-am dezvoltat simtul ingineresc in camera aia, cand, intro noapte am incercat sa improvizam un furtun din ce aveam la indemana: coperti de caiete, foaie de musama, etc. Insetati si cu damigeana de vin asezata strategic intre cele doua paturi (dar lasata acolo fara furtun) am incercat sa scoatem vin din ea cu ce am gasit prin zona.
Acolo ne faceam planurile de expeditii pentru a doua zi, acolo ne aranjam sculele pentru pescuit si ne puneam in gand sa ne trezim la 7 dimineata sa fim primii pe balta. Tot de acolo ne trezeam la 10-1, a doua zi dimineata si ne promiteam ca maine o sa ne trezim la 7 sa plecam la peste....si tot asa in fiecare zi. In camera aia ne intorceam noaptea la 2-3 si ii raspundeam bunicii din camera alaturata, care ne intreba cat e ceasul, cu acelasi raspuns: Zece, Zece!
Am fost zilele astea prin odaia aia. E verde acum, fara modele desenate, fereastra dinspre gradina a fost acoperita de mult, bunica...nu mai e alturi sa ne intrebe cat e ceasul....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu