Noapte de sfarsit de octombrie,rece, umeda, pustie. Pe strazi, doar frunze uscate, vantul si cativa caini.
El merge linistit, cu gulerul hainei ridicat, mainile adanc bagate in buzunare. Trece printr-un grup de cativa caini,ce-l maraie furios. Ridica privirea spre ei, soptese ceva si trece mai departe. Cainii incep sa dea din cozi bucurosi si il lasa sa treaca fara sa mai latre.
Pe cer, luna plina lumineaza colturile intunecate din oras. Vant rece, frig si doi oameni ai strazii se plimba beti pe trotoare.
Din spatele gulerului ridicat, ii priveste si adulmeca mirosul de alcool ce vine dinspre cei doi. Si ei canta si tipa, se leagana, apropiindu-se din ce in ce mai mult de el. Acum sunt fata in fata si el le ghiceste intentiile. Ei paravan, ca el sa nu poata sa treaca, el calm, asteapta deznodamantul.
O mana intinsa, aproape ca ii atinge haina. O eschiva scurta si apoi isi dezvelste coltii. Ochii rosii fixeaza tintele, care acum privesc inmarmurite ceea ce au in fata. Un marait scurt si cei doi se indeparteaza in fuga, lasand in urma lor mirosul de alcool.
El, ramane o secunda nemiscat in mijlocul trotoarului, ridica ochii spre cer si priveste luna. Zambeste si pleaca mai departe.
Noaptea lupului care nu a iesit la vanatoare...
