Frunze moarte, ude, hepatice se împrăștie pe asfalt. Treci prin ele, cu gulerul hainei ridicat și mâinile adânc bagate in buzunar.
Vezi soarele în apus cum inroseste cerul și da foc norilor.
Și ai vrea să fie iar apusul ala în care ploua cu note muzicale dintru pian, tu stai la masa mica de metal si o privești cum se lasa dusă de muzică. Soarele coboară și coboară și arde ochii din acoperiș, ochi ce veghează orașul.
Pianul ridică note spre cer și le coboară pe străzile pavate. Tu o privești, ea te privește, apusul va îmbracă în foc, ploaia va spală păcatele și voi.... Voi sunteți doi oameni simpli intrun oraș vechi.
Frunze moarte, galbene, uscate.... Se lipesc de picioare, ploaia rece îți lovește fața....și tu, tu cauți cafeneaua cu pian, cu apus de soare și ploaie de note...
Cafenea uitată pe terasele unui oraș antic, uitat in marginea minții.
Vezi soarele în apus cum inroseste cerul și da foc norilor.
Și ai vrea să fie iar apusul ala în care ploua cu note muzicale dintru pian, tu stai la masa mica de metal si o privești cum se lasa dusă de muzică. Soarele coboară și coboară și arde ochii din acoperiș, ochi ce veghează orașul.
Pianul ridică note spre cer și le coboară pe străzile pavate. Tu o privești, ea te privește, apusul va îmbracă în foc, ploaia va spală păcatele și voi.... Voi sunteți doi oameni simpli intrun oraș vechi.
Frunze moarte, galbene, uscate.... Se lipesc de picioare, ploaia rece îți lovește fața....și tu, tu cauți cafeneaua cu pian, cu apus de soare și ploaie de note...
Cafenea uitată pe terasele unui oraș antic, uitat in marginea minții.
Published with Blogger-droid v2.0.10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu